Toate mi se par niste aparente
Unite intr-un legamant.
Dar speranta reinvie
Fulgii moi incet s-astern
Fac o casa argintie
Ce te introduce intr-un vis etern
Dar speranta iara pleaca
Si eu cred in ea foarte mult
Ma rog in gand sa se refaca
Apoi reinvie dupa un minut
Ies din acel vis uluitor
Si ma trezesc la realitate
In jurul meu e un strat alb admirator
Ce a acoperit casele dezbracate
In palma mea se topesc primii fulgi de nea
Inchid ochii si visez imparatia vesnica
Cand ii deschid vad alb peste toata portiunea
Iar intreaga zapada este autentica
Dar vraja iar se rupe
Iar eu ma dau la oparte
Stiind ca maine vrea s-astupe
Intreaga comunitate!
